Comentarii la: Guest post: O aroganta (ne)justificata

De către: Noni

Noni — Sat, 26 Jun 2010 11:23:01 +0000

Eu am un comportament similar cu al tau, nevasta mea e cam opusul oricat de mutl ar calcao pe nervi cineva ea ii raspund eincontinuare frumos il ajuta si asa mai departe, are si de suferit din asta, da totusi are mai multi prieteni decat mine. Paote si eu am ajuns la o varsta cand e mai simplu sa fii acru.

De către: Catalin

Catalin — Wed, 09 Jun 2010 15:31:33 +0000

Pasiunea si afacerea se pot intelege bine impreuna, dar uneori mai trebuie sa faci si compromisuri, poate problema este uneori la mine si nu la client, si eu raspund mai nervos si mai iritat uneori clientilor, uneori parca imi doresc sa nu inchei un contract cu acel client, dar totusi daca nu am clienti nu am nici resursele financiare necesare pentru o viata mai linisitita

De către: Una de la okazii.ro

Una de la okazii.ro — Thu, 20 May 2010 08:46:40 +0000

[...] cu “okazia” postului asta recomand si articolul “O aroganta (ne)justificata” scris de Oividiu Boc pe blogul lui Radu [...]

De către: Dragos

Dragos — Wed, 19 May 2010 21:48:07 +0000

“Pe de alta parte echipele formate din oameni pasionati sunt mai rare ca diamantele de sute de carate. Cand cineva are o astfel de echipa trebuie sa o protejeze, sa o provoace si sa o impinga spre perfectionare in mod continuu. ”

Adevarat, insa echipele astea se formeaza pe un teren foarte foarte fertil si bine intretinut, cu alte cuvinte, intr-un mediu unde sunt si proiectele misto si clientii mari si bani multi/de ajuns si mediu ok la munca.

Ceea ce este putin cam greu de indeplinit.

De către: Eugen Neacsu

Eugen Neacsu — Wed, 19 May 2010 12:50:05 +0000

Cu riscul sa par totalmente naiv, am senzatia ca majoritatea conflictelor ce apar cu clientii sunt in mare parte provenite din incapacitatea partilor de a acorda timp si intelegere celeilalte. Din incapacitatea de a-si comunica clar intentiile. Iar aici ma refer foarte mult la partea noastra. Cand ne-am gandit oare sa incercam sa le aratam clientilor defapt pentru ce au venit la noi, si mai ales cine putem fi noi pentru ei? Desigur ca nu pot subscrie la ideea “clientul nostru stapanul nostru”, ci mai degraba la “clientul nostru, fratele nostru ce are nevoie de ajutor”. Cred in totalitate ca orice client are nevoie de ajutor din partea noastra, iar noi suntem cei mai buni(sau mai degraba cei mai profi) prieteni ai lui in momentul respectiv.

In ceea ce priveste partea cu echipa. Daca vrei sa iti scutesti echipa de batai de cap sau de lucruri pe care nu si le doresc, poate ca ar fi mai bine sa iti stabilesti din start ce clienti vrei, iar la restul sa le dai un frumos si calduros EJECT (eventual sa ii redistribui la altii din domeniu care sti ca nu s-ar supara sa le bata la usa clientul in cauza)

Si da: Money, Glory & Fame rezulta din pasiune. Pasiunea cu siguranta este unul din lucrurile care se vad si se transmit direct la oricare privitor.

Servus si spor la treaba.

De către: Stefan

Stefan — Wed, 19 May 2010 08:10:22 +0000

Draga raku, ia vezi poate ai treaba in alta parte. Prostituatele stau pe centura, nu comenteaza aiurea pe bloguri.

De către: Ovidiu Boc

Ovidiu Boc — Wed, 19 May 2010 08:10:00 +0000

@Dragos, @Ovidiu:
Sunt convins ca multi simt la fel, lucru confirmat si de numarul de “like”-uri (sincer nu ma asteptam) si cel mai probabil, daca nu suparam pe cine nu trebuia, nu iesea materialul de mai sus.

@Alecs:
N-am uitat

@Raku:
Apreciez anonimatul, e unul din motivele pentru care ma abtin sa intru intr-o polemica cu tine. Celalalt motiv ar fi ca, daca as face-o, am genera un flame inutil si neconstructiv pe blogul lui Radu. In rest, noi sa fim sanatosi… vorba aia: ‘clientul nostru, stapanul nostru’. Cheers !

De către: raku

raku — Wed, 19 May 2010 07:14:50 +0000

deci asta era secretul. acum stim de ce au falimentat toate agentiile prin care a trecut ovidiu boc de-a lungul timpului. da, inclusiv hyperactive, care a fost preluata de un grup ca sa-i plateasca datoriile imense (pentru o firma de marimea asta).
te infiintezi si existi ca agentie cu scopul de a lucra pentru clienti. restul sunt detalii. clientul nu-i dusman cum vreti sa para, clientul este cel pentru care existi si punct.

De către: alecs stan

alecs stan — Tue, 18 May 2010 12:28:28 +0000

Pasiunea si business-ul vor fi in conflict forever. E un ying -yang care trebuie mentinut in echilibru pentru ca oamenii pasionati sa poata crea iar business-ul sa poata asigura conditiile in care oamenii pasionati sa creeze. Nu putem avea una fata de alta.

Pe de alta parte echipele formate din oameni pasionati sunt mai rare ca diamantele de sute de carate. Cand cineva are o astfel de echipa trebuie sa o protejeze, sa o provoace si sa o impinga spre perfectionare in mod continuu.

Daca pasiunea e o flacara, cat arde, va genera caldura si lumina pentru cei din jurul ei. In momentul in care se stinge toti raman in intuneric.

p.s. nu uita cine ti-a aratat clipul ala

De către: Ovidiu U

Ovidiu U — Tue, 18 May 2010 12:15:27 +0000

Frumos, intradevar. Din pacate nu tot timpul posibil. Si aici ma refer la alegerea pe care nici macar Ovidiu Boc nu o poate face: “Daca as avea de ales”. Nu prea ai de ales, ori nu esti in pozitia decizionala ori nu ai pur si simplu de ales. Eu sunt pe partea cealalta, in care zic la fel “daca as avea de ales”. Lucrez pe acelas profil (banuiesc) si de multe ori ajung sa urasc clientii. Dar nu e alegerea mea de a lucra sau nu cu ei mai departe.
Dar ai foarte mare dreptate, o echipa buna aduce clienti constant pe cand un client ce umple conturile nu poate creea o echipa buna.

De către: Dragos

Dragos — Tue, 18 May 2010 12:04:33 +0000

Frumos.